Music rocked your world![a mea la sigur]


MusicPlaylist

sâmbătă, 10 septembrie 2011

semplicemente


Şi ştii,nu sunt suficiente cuvinte...
Mie imi lipsesc atât de multe...
Nu-ţi dau indicii...
Poate mi le vei spune...
Trebuie să inveţi şi tu,cum e să nu iubeşti egoist...
O să ne prindă bine...
Nu ştiu...mi-e dor...


vineri, 9 septembrie 2011

..wish you were here


   E noapte deja.E târziu,ora n-o stiu.Doream să dorm,să dorm dezastrul zilei ce mi-a fost dat să-l trăiesc,sa dorm greşelile pe care mi le-am permis din nou să le fac,să dorm ce-am zis şi ce-am auzit,să dorm necontenit tot ceea ce m-a cufundat în această tulburătoare depresie.Lumina închisă şi puţin portocalie,de la felinarele de afară,îmi şterg suav chipul şi îmi calmează cearcănele,uşor udate,de firicele de lacrimi... Ne privesc de acolo de sus,de pe eter, şi parcă vorbesc pentru noi în locul nostru.Le privesc şi le zâmbesc,sunt unicile care mă asigură că speranţele mai au puls.
  Aud bătăi de aripi.Au intrat prea mulți fluturi de noapte în cameră încât să-i mai pot număra. Or fi vreo 5...6...poate chiar 7..? Cine le mai ține socoteala?! Se lovesc bezmetici de pereți și de becul încins, zburând apoi amețiți în toate direcțiile pentru un alt impact și un altul și un altul. Becul e singurul lor soare, noaptea. Cum erau fluturii și ce făceau fluturii de noapte când nu era electricitate? Luna era prea rece pentru ei ca să le fie soare și ei întotdeauna vor să meargă către lumină. Cum zburau către lună?
 Nedumeriți, îi aud ciocnindu-se de mobilă și alte obstacole. Zboară circular, după sunet și distanță îți dai seama. Mai întâi la dreapta, apoi mai în față, apoi mai la stânga și tot așa. Un ping-pong veritabil între pereții camerei. Nu le place. Atunci dacă știu că vor lumină...de ce mai vin la becuri? Și atunci de ce se mai cheamă fluturi de noapte dacă le place căldura și lumina? Doar pentru că sunt mai negri și nu așa de colorați și drăguți ca cei de zi? Nu mi se pare corect. Încerc să-mi ţin mintea ocupată,dar pe cine încerc să amăgesc,nu-mi reuşeşte nicicum.                                                                                                                                                 Stau şi fredonez în gând Avril Lavigne-Wish you were here, mă obsedează melodia. Nu îmi oferă răsupunsuri la întrebările mele sau o minimă soluţionare,dar cu toate acestea mă îneacă şi mai adânc în depresia mea năucă.
   Vorbesc având ochii închişi.Vorbesc prin nu stiu ce conexiune cu tine. S-a creat un link între noi,prin care te downloadez şi mă alimentez cu Tu.
Şi ştiu că acum,şi tu eşti singur. Oare mă simţi,când îti şoptesc,că te vreau aici?Ar trebui!Noapte bună,dragule drag...